Raportarea ESG: ce este și de ce este importantă pentru companii

Raportarea ESG, adică prezentarea activităților și strategiilor legate de mediu, aspecte sociale și guvernanță, a trecut de stadiul de opțiune la cel de standard. Astăzi, multe firme din România trebuie să își documenteze acțiunile legate de ESG pentru a obține acces la finanțări, a rămâne competitive și a construi relații de încredere cu toate părțile interesate.

Companiile care acordă atenție acestui tip de raportare își consolidează reputația, previn riscurile și răspund cerințelor venite din partea pieței și autorităților. Adoptarea ESG arată că organizația se adaptează rapid noilor cerințe, gândește sustenabil și comunică deschis.

Ce înseamnă ESG. Definiție și componente

Acronimul ESG provine din limba engleză și acoperă trei direcții principale:

• Mediu (E – Environment): include măsurile luate pentru reducerea poluării, optimizarea consumului de resurse, gestionarea deșeurilor și utilizarea surselor regenerabile. Genesis Biopartner reprezintă un exemplu local, reușind să transforme deșeurile organice în energie verde și să încurajeze economia circulară. 
• Social (S – Social): vizează relația companiei cu angajații, clienții și comunitatea. Aici intră politici precum egalitatea de șanse, siguranța la locul de muncă și inițiativele în sprijinul societății.
• Guvernanță (G – Governance): face referire la modul în care compania este condusă. Transparența, etica managementului, respectarea normelor legale și combaterea practicilor de corupție reprezintă puncte esențiale la acest capitol.

Standardele precum GRI (Global Reporting Initiative), SASB (Sustainability Accounting Standards Board) sau TCFD (Task Force on Climate-related Financial Disclosures) oferă cadrul necesar pentru o raportare clară și accesibilă. Aceste instrumente ajută companiile să prezinte date comparabile, ușor de interpretat atât de investitori, cât și de public.

ESG în România: obligații și calendar de implementare

România implementează cerințele europene de raportare ESG într-un ritm accelerat, după cum prevede Directiva CSRD și Ordinul Ministerului de Finanțe 85/2024. Între 2024 și 2028, reglementările vor acoperi din ce în ce mai multe companii.

• din 2024, firmele mari (peste 500 angajați sau peste 40 milioane euro cifră de afaceri) trebuie să publice anual raportul ESG; [1]
• din 2026, obligațiile se extind către firmele cu peste 250 angajați și, treptat, către companiile mijlocii cu impact asupra lanțurilor valorice; [2]
• firmele mici și mijlocii intră oficial sub incidența acestor cerințe până în 2028, dacă prezintă impact la nivel de piață.

Astfel, ASF și BNR supraveghează implementarea acestor reguli, urmărind corectitudinea datelor raportate. Pentru companii, aceasta aduce un plus de responsabilitate: raportările trebuie să fie corecte, transparente și actualizate. 

Cum organizezi un proces de raportare ESG eficient

Iată cum poți aborda raportarea ESG în mod structurat:

• Analizează contextul organizației: evaluează alinierea între politicile interne și obiectivele ESG specifice sectorului de activitate.
• Selectează indicatorii potriviți: concret, monitorizează consumul de energie, cantitatea de deșeuri reciclate, mixul de diversitate al echipei, procentul femeilor în poziții de conducere și implicarea în proiecte sociale.
• Stabilește obiective clare și măsurabile: exemplu: redu emisiile cu 10-15% într-un an sau dublează cantitatea de deșeuri reciclate la finalul anului următor.
• Adună și verifică datele: fiecare departament al companiei contribuie cu informații relevante, care trebuie să fie exacte și actualizate constant.
• Comunică rezultatele: folosește platforme digitale dedicate, ce simplifică procesul de raportare și oferă transparență față de parteneri și investitori.
• Respectă standarde și verifică periodic: folosirea cadrului GRI, SASB sau TCFD asigură coerența raportării. Auditul extern și revizuirea regulată a obiectivelor sprijină procesul de îmbunătățire continuă.

Ce beneficii aduce raportarea ESG companiilor

O strategie eficientă ESG este despre prevenție, performanță și viitorul companiei tale.

Raportarea corectă și acțiunile concrete ESG pot aduce beneficii reale:  

Reducerea riscurilor legale și de imagine

Începând cu 2025, tot mai multe companii din România intră sub incidența CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive), care cere raportări ESG standardizate și auditabile. Lipsa unui raport sau un conținut superficial pot duce la penalizări reputaționale și financiare. Datele ESG pot fi verificate de autorități sau investitori — iar dacă sunt incomplete, inexacte sau neverificabile, pot atrage investigații ANPC, sancțiuni de la AFM sau chiar litigii comerciale.

Optimizarea costurilor de energie și gestionarea deșeurilor

O analiză ESG bine făcută scoate la iveală costuri ascunse sau evitate până atunci, cum ar fi pierderile energetice în stațiile de lucru sau risipa alimentară în lanțul logistic. Prin integrarea datelor ESG în sistemul ERP, companiile pot corela consumul energetic pe linie de producție cu tiparele de funcționare și ajusta fluxurile în timp real. În plus, raportările ESG corelate cu trasabilitatea deșeurilor te ajută să demonstrezi, cu date, ce impact real are compania ta. Nu mai e vorba doar de bifarea unui raport, ci de dovezi clare: câte tone de deșeuri ai redirecționat din groapa de gunoi, câți kilowați de energie verde s-au generat, cât CO₂ ai evitat.

Acces mai facil la finanțare

Începând cu 2024, băncile aplică scoruri de evaluare ESG în acordarea creditelor de investiții. O companie fără strategie clară sau date concrete poate fi percepută ca risc sporit. Tot mai multe fonduri private și investitori instituționali refuză colaborarea cu firme care nu publică un Sustainability Report anual sau care nu aplică standarde GRI / ESRS.

Programele de garantare (ex. FNGCIMM) pot cere documente ESG în dosarele de eligibilitate, mai ales pentru industrii poluante sau mari consumatoare de resurse.

Reputație mai bună și atragerea de talente

Un raport ESG transparent (publicat pe site, distribuit intern și integrat în cultura companiei) crește loialitatea echipelor și reduce fluctuația de personal. În procesele de atragere a talentelor, companiile cu scoruri bune în platforme precum EcoVadis sau CDP (Carbon Disclosure Project) devin automat mai competitive.

Sprijin concret pentru economia circulară

Datele colectate în raportarea ESG ajută la decizii strategice privind revalorificarea deșeurilor (ex: compost, digestat, energie regenerabilă), în loc de depozitare. De exemplu, o firmă din industria alimentară care lucrează cu Genesis Biopartner poate include în raportarea sa indicatori de economie circulară (tone valorificate, energie regenerabilă produsă). Astfel, compania își poate demonstra public contribuția la un model de economie circulară local, cu trasabilitate completă și rezultate măsurabile.

Provocări, tendințe și recomandări pentru viitor

Raportarea ESG este un pas important spre sustenabilitate, dar și un proces complex care vine cu provocări reale, mai ales într-un context european în continuă transformare.

Provocări actuale

• Colectarea datelor din teren e greoaie, mai ales pentru firmele cu multiple puncte de lucru sau fluxuri de producție descentralizate. Datele vin în formate diferite, lipsesc standardizările și sincronizarea între departamente este deficitară.
• Obiectivele ESG pe termen lung intră adesea în conflict cu presiunile trimestriale legate de profitabilitate, costuri operaționale sau KPI financiari. Aici apare riscul ca ESG-ul să fie perceput drept „o corvoadă în plus”, nu o oportunitate strategică.
• Companiile mici și medii (IMM-uri) încep să fie afectate indirect de standardele europene, chiar dacă nu sunt obligate legal să raporteze. De exemplu, retailerii mari solicită deja furnizorilor lor indicatori de mediu, emisii și trasabilitate, ceea ce creează o presiune în lanț.

Tendințe 2025 în raportarea ESG

• Intrarea în vigoare a standardelor ESRS (European Sustainability Reporting Standards) aduce o schimbare majoră: companiile trebuie să raporteze ce fac și cum influențează societatea și natura în mod concret, cu indicatori verificabili.
• Platformele precum EUDR (European Union Due Diligence Regulation) și CS3D (Corporate Sustainability Due Diligence Directive) impun transparență în întreg lanțul valoric, inclusiv pentru emisii Scope 3 (de ex. transportul subcontractat sau risipa din supply chain).
• Din 2025, în România, mai multe bănci solicită deja declarații de conformare ESG ca parte din documentația de creditare, iar marile companii listate încep să impună cerințe ESG și partenerilor lor non-cotați.

Recomandări pentru companiile care vor să fie cu un pas înainte

• Investește într-o platformă digitală de colectare și raportare ESG, care poate integra date din producție, logistică, HR și mediu. 
• Colaborează cu parteneri care îți oferă trasabilitate și documentație completă, mai ales pe zona de deșeuri, energie și aprovizionare. De exemplu, Anexa 3 și certificatul de reciclare de la Genesis Biopartner devin instrumente valoroase în raportul ESG.
• Informează echipa și partenerii externi despre importanța acestor raportări. ESG-ul nu e doar treaba departamentului de mediu sau calitate, e un efort colectiv care implică fiecare nivel din companie.
• Consultă surse oficiale și rămâi conectat la actualizările europene. 
• Construiește un plan de tranziție pe 2-3 ani, nu face totul într-un singur exercițiu financiar. ESG-ul nu este o bifă anuală, ci un proces iterativ care trebuie calibrat în funcție de obiectivele de business și resursele disponibile.

Documentarea și comunicarea transparentă sprijină construirea unei afaceri moderne, responsabile și deschise spre dezvoltare.

Surse    

[1] Stancu, Maria. “Raportarea de Sustenabilitate - Catalizator al Schimbării Și Rol Vital Pentru Construirea Viitorului.” KPMG, 28 Nov. 2022, kpmg.com/ro/ro/home/presa/comunicate-presa/2022/12/raportarea-sustenabilitate-catalizator-schimbarii-rol-vital-construirea-viitorului.html. Accessed 21 July 2025.

‌[2] “Directiva Privind Raportarea Sustenabilității Corporative | Sustenabilitatea Microsoft.” Microsoft.com, 2024, www.microsoft.com/ro-ro/sustainability/learning-center/corporate-sustainability-reporting-directive. Accessed 21 July 2025.